Pamantenii nu iubesc ploaia. O simt rece si trista. Si fug pentru-a-si descoperi plecatoare. Sa nu cumva sa-i atinga... sa nu ii inghete. Se supara cand vad norii pe cer gramadindu-se. Muteste ce-a fost pentru maine. Unde e viata cand afara doar ploua? Cand cerul se varsa, pamantul primeste. Unde e zborul cand norii se-aduna si cer invoiere terestra?
Se necajesc muritorii cand cad picaturi ne-ntrerupte pe casa de tabla. Si-si striga nesomnul si-si chinuie rostul. Caci tot nu iubesc cand afara-i doar ropot. E trist si pustiu... si se plange...
Lipesc fruntea de geam si privesc spre niciunde... da, e doar ploaie... Ce minunat! Cata pace... cata viata de ganduri si trairi gramadite... iesite la dansul de apa. Cate povesti in perdeaua de ploaie si dorinte aruncate in belsug spre pamant. Cand este doar zumzet de apa afara, in casa-i tacut... Imbratisarea e doar pentru ploaie...
Iubesc ploaia! Ma apartine!
http://www.youtube.com/watch?v=BAo8ukIkxns&feature=related
Esti atat de diafana incat ma tot straduiesc sa inteleg sensul cuvintelor tale si uite ca nu reusesc. Ce am inteles se rezuma la "pamantenii nu iubesc ploaia" si finalul "iubesc ploaia". Eu sunt un pamantean care iubeste unele ploi. Cand ma inviti la un dans in ploaie? Ar trebui sa te grabesti, pana nu mi te fura un mr. enigmatic si ma lasa cu buza umflata, hihi!
RăspundețiȘtergereHm, am ascultat si piesa recomandata, ar trebui sa ma pupi pe frunte, ca foarte rar o sa ma vezi pe mine ascultand Secret Garden si am facut-o pt. tine. Pup? Il astept. Unde e? Of, nu vine! Crrr!
RăspundețiȘtergere